Omul de afaceri in varsta de 58 de ani, care este in prezent CEO al grupului Rompetrol si care este cunoscut in special datorita afacerilor cu petrol, este unul dintre cei mai inversunati adversari ai unui imprumut de la Fondul Monetar International, in conditiile in care se vorbeste tot mai des in ultimele zile de contractarea unui credit de 19 mld. euro de la FMI si Comisia Europeana.
"Conditionarile unui imprumut de la FMI nu pot decat sa aduca saracie pe termen lung. E culmea ca am ajuns eu sa fac protectie sociala, dar mi se pare absolut irational sa iei un imprumut cand nu ai nevoie. Nu avem nevoie de acest imprumut si el vine doar din faptul ca birocratia romaneasca este compatibila cu birocratia marilor institutii financiare, dar nu intelege si nu simte economia de piata."
Patriciu spune ca statul roman ar putea obtine 20 mld. euro din vanzarea sediilor institutiilor publice si ca nu este normal ca organisme ale administratiei publice sa aiba cladiri proprii.
"Vanzarea sediilor institutiilor publice centrale si locale ar putea aduce 20 de miliarde de euro la buget. De ce tinem bani imobilizati? Nu avem nevoie de FMI. Nu exista tara in lumea asta unde institutiile publice sa stea in edificii proprii, decat cele reprezentative, cum este Casa Alba, spre exemplu. Restul e in administrare privata. Westminster (sediul parlamentului britanic - n.r.) este proprietatea unui fond de investitii imobiliare. De ce autoritatile publice britanice pot sta in spatii inchiriate si ale noastre nu?"
Omul de afaceri spune ca exista fonduri de investitii listate la Londra a caror valoare este mai mare daca au institutii guvernamentale in portofoliu, pentru ca sunt clienti buni, care nu dau faliment si care platesc constant chiria.
"Tot ce administreaza statul, cu cateva exceptii, ar trebui sa treaca in privat. Statul nu are ce cauta in economie, pentru ca e ineficient si risipeste. Ce ar trebui sa faca? Sa privatizeze tot. Sa vanda tot."
In contextul crizei economice tot mai multe grupuri financiare si companii private internationale au apelat la ajutorul statului, pentru a evita falimentul.
O alta sursa bugetara mai putin conventionala din care statul roman ar putea obtine bani, eliminand astfel necesitatea unui imprumut de la FMI, este cea a dosarelor penale de natura economica, spune omul de afaceri. "In Romania exista un milion de dosare penale de natura economica. Sa presupunem ca in fiecare dosar sunt doi inculpati si valoarea prejudiciului cerut de stat e de 100.000 de euro. Trecand dincolo de absurditatea faptului ca 2 milioane de romani ar insemna ca sunt hoti, vorbim de 200 de miliarde de euro. Nu au existat lichiditatile astea in Romania niciodata in ultimii 20 de ani." Daca s-ar introduce in Codul penal posibilitatea negocierii, acesti inculpati, chiar nevinovati, ar plati intre 5 si 10% din prejudiciu doar "ca sa fie lasati in pace", spune Patriciu. "Este o forma de haiducie, dar in sase luni am putea avea la bugetul statului intre 5 si 10 mld. euro."
In ceea ce priveste datoriile istorice ale intreprinderilor de stat sau privatizate, in scenariul in care s-ar instaura amnistia fiscala, pe principiul ca cei care platesc 5% din suma sunt absolviti de orice datorie, bugetul de stat ar incasa inca 10 mld. euro. "In conditiile acestea, eu ma duc la FMI. Sunt tampit", spune Patriciu.
Actuala situatie economica reprezinta deopotriva o "nenorocire" si o "oportunitate", in care inteligenta face diferenta intre victime si castigatori. Romania insa pierde pe toate fronturile, in ceea ce priveste atractivitatea investitionala.
"Unele state nationale inteleg ca se afla in competitie. Nu poti avea cota unica de 16% cand vecinii tai au 10%. Trebuie sa cobori TVA-ul la 15%, cum de altfel a si recomandat UE, nu sa-l tii la 19%. In felul acesta eliberezi energiile mediului de afaceri, potentezi valorile economiei pe cale naturala. Este o idee absolut simplista ca scaderea valorii nominale a valorii taxelor si impozitelor micsoreaza veniturile statului. Dimpotriva, dinamizeaza economia si creste veniturile bugetare."
O alta sursa de venit ar putea fi reducerea cheltuielilor bugetare. "Putem reduce patru cincimi din birocratii de la nivel central si local si acest lucru ar aduce o economie de 6 - 6,5 de miliarde de euro. Statul roman cheltuieste intre de doua ori si zece ori mai mult in orice investitie face decat ar cheltui mediul privat. Nu se poate ca in conditiile in care cheltuim in mod absolut inconstient banii de la buget sa ne ducem sa cerem bani imprumut."
Reducerea fiscalitatii, gasirea de surse alternative de finantare, echilibrarea chetuielilor bugetare ar creste credibilitatea si ar atrage investitorii spre Romania.
Patriciu, de profesie arhitect, si-a construit averea din activitati in sectorul petrolier dupa ce in 1998 a cumparat compania de stat Rompetrol, pe care a reusit sa o transforme intr-o multinationala cu afaceri de 8,5 mld. dolari (5,9 mld. euro) anul trecut, mai mica decat estimarile ca urmare a scaderii pretului la titei. "Anul trecut, nimeni din sectorul de rafinare si distributie nu a facut profit. Doar societatile care au o prezenta importanta in zona de upstream (explorare si productie - n.r.)."
"Intr-o proportie de 80% investitiile mele sunt lichide, dar pot mobiliza cel putin dublu. Eu nu sunt o exceptie, lichiditati exista in lumea aceasta, doar ca banii sunt speriati, banii se ascund. Nu ies la suprafata decat acolo unde au certitudinea ca este profitabil si stabil, de unde si oportunitatea pe care o au tarile daca stiu sa actioneze in competitia in care au intrat de a acumula resurse in timp de criza, si nu de a sta la cersit."
Miliardarul a reusit sa vanda inainte de izbucnirea crizei financiare internationale 75% din actiunile Rompetrol, in 2007, catre compania kazaha KazMunaiGaz. In ultimul an, actiunile Rompetrol Rafinare au pierdut circa 80% din valoare.
"Eu nu stiu astazi sa evaluez nimic. Pot doar sa spun care este valoarea unei companii pentru mine, dar nu stiu care este valoarea ei de piata. Lumea calculelor exacte pe care le faceam in timpul expansiunii din anii anteriori a disparut. Nu mai putem vorbi de aceiasi multipli, de aceleasi performante financiare. Piata a fost readusa la valorile ei fundamentale: cat valoreaza pentru cumparator, cat valoreaza pentru vanzator", explica cel mai bogat om de afaceri roman.
Averea lui Patriciu, evaluata de Forbes in acest an la 1,8 mld. dolari (1,41 mld. euro), a scazut fata de anul trecut, cand era de 2,5 ml. dolari (1,6 mld. euro).
"Criza nu m-a atins deloc pana acum. Am observat ca tine seama (evaluarea Forbes - n.r.) de rata de schimb. Nu am cheltuit banii incasati din vanzarea Rompetrol, i-am investit."
Dupa ce a vandut catre KazMunaiGaz, Patriciu s-a concentrat puternic pe investitiile din sectorul imobiliar, preluand pana la sfarsitul lui ianuarie 99,1% din fondul de investitii Fabian intr-o tranzactie care evalueaza fondul la 50 mil. euro. "Acest fond (Fabian - n.r) a fost cumparat pentru a deveni o platforma de investitii nu doar in Romania. In orice fel de evaluare fac cu privire la o investitie imobiliara, terenurile le pun la valoare zero".
Preturile de pe piata imobiliara vor continua sa cada pana vor atinge un nivel rezonabil, respectiv unul-doua salarii medii pentru un metru patrat de locuinta medie vandut. "Probabil ca acest lucru se va intampla in cateva luni. Depinde doar de momentul in care bancile se vor hotari sau vor fi silite sa scoata la iveala creditele neperformante, pentru ca atunci proprietatea se schimba si noii dezvoltatori pot aduce in piata aceste bunuri la o valoare rezonabila. Sigur ca acest lucru ii deranjeaza pe dezvoltatorii de astazi pentru ca isi vor pierde proprietatile in cel mai scurt timp."
Patriciu este singurul antreprenor roman prezent in clasamentul Forbes al celor mai bogati oameni din lume, averea sa plasandu-l pe locul 397. "Banii ii tin in diverse plasamente financiare pe care incerc sa le fac pe termen cat mai scurt. Nu mai iau credite." Omul de afaceri a caracterizat relatia sa cu bancile ca fiind "foarte buna" si nu a dorit sa comenteze cu privire la o potentiala intentie de a achizitiona RBS Romania sau in ceea ce priveste achizitia Anglo-Romanian Bank, ai carei actionari sunt austriecii de la Erste. "Sistemul bancar romanesc nu este decat o parte a sistemului financiar bancar. Nu este unic, nu este diferit, nu poate supravietui singur. Nu de ajutor are nevoie, ci de transparenta si creativitate."
Intrebat daca este interesat sa cumpere o banca, Patriciu a spus: "Ma intereseaza sa cumpar doar ceea ce poate sa produca venituri mai mari decat orice alta oportunitate pe care o am in momentul respectiv. Raspunsuri ferme nu poate da nimeni. Cine spune ca are o strategie pe termen lung, de cum sa-si protejeze si sa-si creasca avutul, minte sau e nebun".
Statul roman ar putea deveni in 2010 actionar la Rompetrol, cand compania trebuie sa decida daca rascumpara obligatiunile in valoare de 600 mil. dolari reprezentand datorii bugetare emise in 2003. "E mult prea devreme. O sa vedem in 2010. Oricine va fi actionar, un manager tot in interesul actionarilor trebuie sa actioneze", a spus Patriciu intrebat daca ia in considerare retragerea de la conducerea grupului in 2010.
El a preluat si controlul restaurantului Heritage din Capitala, pe care l-a redeschis recent dupa aproape cinci luni in care asa-numitul "restaurant al bancherilor" a fost inchis pentru renovare si restructurare.
Antreprenorii romani trebuie sa se uite in jurul lor si vor gasi oportunitati de business la tot pasul, insa trebuie sa nu incerce sa faca afaceri din care castiga doar ei, ci sa incerce sa faca afaceri din care castiga toata lumea. "In general noi (romanii - n.r.) ne pricepem la toate. Aceasta ar fi principala noastra problema: calitatea de a intelege repede si de a trece pe deasupra lucrurilor. Eu am patru domenii in care investesc: real estate, IT, energii alternative, media si investesc cu aceeasi idee care m-a calauzit intotdeauna. Nu poti sa bagi banii in lucruri pe care nu le intelegi."
Proiectul universitatii private: "Pe masura ce devine mai concret, se complica mai tare"
Omul de afaceri Dinu Patriciu, presedinte si fondator al Fundatiei Dinu Patriciu, spune ca nu va amana proiectul universitatii private pe care vrea sa o construiasca. Patriciu merge inainte cu planul de afaceri potrivit caruia va investi aproximativ 75 mil. euro intr-o universitate privata, care, potrivit planurilor sale, ar trebui sa ajunga "cea mai performanta din regiune in 10 ani". Patriciu are "discutii concrete" cu universitati de top din strainatate pentru dezvoltarea de parteneriate pe cele trei domenii pe care le va acoperi universitatea: stiinte economice, stiinte politice si arta. "Proiectul universitatii private, pe masura ce devine mai concret, se complica mai tare. Am spus de la inceput ca imi va lua 2-3 ani sa-l pornesc. Avem o lista scurta de universitati pentru parteneriate si discutii concrete cu universitati din top 20 in lume. Planul de afaceri este gata si cam in doi ani ii dau drumul. E greu de vorbit despre cifre pentru ca problema pe care trebuie sa o rezolv si in care avansez este cea a parteneriatelor. Nu poti sa oferi o diploma recunoscuta doar in Romania, ci in intreaga lume", a explicat Patriciu. Pe termen scurt, planurile lui se refera la dezvoltarea de programe postuniversitare, de tip Master of Business Administration (MBA) si de tip Master of Arts (MA), urmand ca ulterior sa se concentreze pe programe universitare. "MBA-ul ramane primul pas. In planul de afaceri sunt prevazute circa 60% din cheltuielile legate de resurse umane pentru profesori romani". Patriciu intra astfel pe o piata a programelor de MBA si Executive MBA estimata la aproximativ 5 milioane de euro anul trecut si unde activeaza in prezent 14 institutii de invatamant care ofera programe de master in business. El spune ca preturile in cadrul universitatii private vor fi "foarte mari". "Cred ca exista o patura suficient de larga de oameni care isi pot permite sa plateasca sau sa se finanteze pentru a plati pentru a avea acces la educatie de calitate. Nu se poate face invatamant cu 300 de euro pe an taxa, 25.000 de studenti si 500 de profesori". In prezent, cel mai scump program de Executive MBA oferit la nivel local costa 35.000 de euro, iar cel mai ieftin MBA costa 15.000 - 16.000 de euro. Patriciu spune ca pretul programului de MBA pe care il va oferi universitatea privata va fi "undeva la mijloc" intre aceste sume. In planul de afaceri pentru universitate este prevazut un cadru didactic la sase studenti. La nivel national, potrivit Institutului National de Statistica, in anul universitar 2007/2008 fiecarui profesor ii reveneau 28 de studenti, in timp ce la nivel liceal si profesional, raportul era de un profesor la 15 elevi. "Invatamantul romanesc este in afara oricarei scari de valori. A ramas un invatamant de masa si nu de elita, care sa selecteze valori." El nu a oferit detalii cu privire la numele institutiei si locul in care va fi construita. "Nu stiu cum se va numi. Am mai multe spatii". Fundatia Dinu Patriciu acorda anual aproximativ 5.500 de burse de studiu elevilor si studentilor cu rezultate academice deosebite, dar care au resurse financiare limitate. Desi va tinti in primul rand piata locala, universitatea privata va deservi nu doar Romania, ci si studenti din Balcani si zona Marii Negre. Astfel de hub-uri universitare regionale exista in prezent in Budapesta (Ungaria), unde George Soros a fondat Central European University (CEU) sau la Bled, in Slovenia. In Romania, functioneaza peste 50 de institutii de invatamant superior de stat si 27 de institutii de invatamant superior particulare acreditate.
Unde vede Patriciu surse de bani pentru a evita un imprumut de la FMI
Statul roman ar putea obtine 20 ml. euro din vanzarea sediilor institutiilor publice centrale si locale. "Vanzarea sediilor institutiilor publice centrale si locale ar putea aduce 20 mld. euro la buget. De ce tinem bani imobilizati? Nu exista tara in lumea asta unde institutiile publice sa stea in edificii proprii, decat cele reprezentative, cum este Casa Alba, spre exemplu. Restul e in administrare privata. Westminster (sediul parlamentului britanic - n.r.) este proprietatea unui fond de investitii imobiliare. De ce autoritatile publice britanice pot sta in spatii inchiriate si ale noastre nu?"
O alta sursa bugetara mai putin conventionala din care statul roman ar putea obtine bani, eliminand astfel necesitatea unui imprumut de la FMI, este cea a dosarelor penale de natura economica, spune omul de afaceri. "In Romania exista un milion de dosare penale de natura economica. Sa presupunem ca in fiecare dosar sunt doi inculpati si valoarea prejudiciului cerut de stat e de 100.000 de euro. Trecand dincolo de absurditatea faptului ca 2 milioane de romani ar insemna ca sunt hoti, vorbim de 200 de miliarde de euro. Nu au existat lichiditatile astea in Romania niciodata in ultimii 20 de ani." Daca s-ar introduce in Codul penal posibilitatea negocierii, acesti inculpati, chiar nevinovati, ar plati intre 5 si 10% din prejudiciu doar 'ca sa fie lasati in pace'", spune Patriciu. "Este o forma de haiducie, dar in sase luni am putea avea la bugetul statului intre 5 si 10 miliarde de euro."
In ceea ce priveste datoriile istorice ale intreprinderilor de stat sau privatizate, in scenariul in care s-ar instaura amnistia fiscala, pe principiul ca cei care platesc 5% din suma sunt absolviti de orice datorie, bugetul de stat ar incasa inca 10 miliarde de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
